Inca o noapte...o noapte rece... in care gandurile mele zboara...zboara si incearca sa ajunga la tine...
Stiu ca nu sunt singura...iti simt mereu prezenta, desi nu esti aici...
Linistea noptii te aduce mai aproape de mine...esti atat de aproape...si totusi atat de departe...
Lumina lunii care se strecoara incet in camera mea ma trezeste din frumosul vis...visul in care inca imi erai alaturi...
Se spune ca noaptea e un sfetnic bun...asa sa fie oare?
Pentru mine noaptea e inca un moment in care iti simt lipsa...mai tare decat in orice alt moment...pentru ca noaptea raman doar eu ... eu cu gandurile mele, cu visurile mele, cu sperantele mele.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 martie 2010 la 11:47
Noaptea gândim cel mai bine... în linişte...