Ganduri, sentimente, amintiri

"Cuvintele care n-au fost spuse sunt flori ale liniştii!"


Nu sunt adepta tăcerii...cred cu tărie că una din cele mai importante componente ale unei relaţii este comunicarea şi totuşi...există momente când pur şi simplu unele cuvinte nu pot fi rostite...le adun în suflet de-a lungul timpului de teama de a nu fi interpretate greşit, de teama de a nu răni, de teama de a nu pierde persoane importante.
Au existat momente în viaţa mea (momente de furie poate) când am considerat că trebuie să spun tot ce am de spus, că trebuie să îmi exteriorizez anumite sentimente, dar în acelaşi timp, paradoxal poate, mi-am dat seama că anumite cuvinte nu trebuie rostite, anumite gânduri trebuie să rămână doar ale mele, că nu ar avea nici un sens să le spun unor persoane pentru care poate ar fi dureroase, unor persoane care poate nu ar merita să le audă, unor persoane care nu ar putea să le înţeleagă.
Cuvintele pot ucide sau au uneori darul de a înălţa...trebuie să decizi care sunt cuvintele care trebuie să rămână pe veci în sufletul tău!

Noaptea...s-a lăsat din nou...ne învăluie din nou...şi din nou m-a găsit singură...singură dar cu tine în gând, în suflet şi în minte...eşti aici chiar dacă nu eşti!
Sper ca această noapte, măcar asta, să ne aducă liniştea, să ne învăluie în tăcere...să ne readucă speranţa în suflet şi zâmbetul pe buze, sclipirea în priviri şi SOARE pe cerul vieţii!