Ganduri, sentimente, amintiri

O mică relaxare...între atâtea probleme...hobby-ul meu...vi-l împărtăşesc...

Am obosit să duc această luptă zi de zi, ceas de ceas, să lupt mereu, am obosit să vorbesc fără să fiu ascultată, să explic fără să fiu înţeleasă...e greu...dar nu renunţ!
Nu renunţ la vise, nu renunţ la speranţe, nu renunţ la mine, nu renunţ la tine!
Toate obstacolele care mi-au apărut în cale m-au întărit, mi-au dat putere să continui să lupt pentru ce îmi doresc, să nu mă opresc din drumul pe care l-am ales.
Iubirea ta mi-a fost sprijin în fiecare clipă şi braţele tale mi-au dăruit alinare când simţeam că sunt la pământ.
Asemeni soarelui care apune în fiecare seară pentru a răsări cu mai multă putere în fiecare dimineaţă mă voi ridica, voi răsări şi eu mereu, mai puternică, mai încrezătoare, mereu dispusă să lupt fără măşti, fără ascunzişuri, fără falsitate !

Aş vrea să trăiesc într-o lume în care iubirea să predomine, în care să respirăm iubire, să ne hrănim cu iubire, în care răutatea să nu existe şi nimic să nu ne atingă.
E un vis? Da, e visul meu! Un vis imposibil, pentru că din păcate suntem sortiţi să trăim în această lume, să luptăm pentru fiecare vis, pentru fiecare speranţă, pentru fiecare dorinţă.
Şi aştept...încă aştept şi sper la o minune, o rază de soare, o undă de speranţă, un cer fără nori, o seară de primăvară ce va desena pe cer culori strălucitoare, sper la o lume mai bună!

Am ales pentru astăzi să scriu câteva gânduri pentru fiecare, nu îmi aparţin, în seria "Poveşti pentru suflet" am găsit aceste gânduri ale Maicii Teresa de Calcutta. Cred că am ales să transmit tuturor aceste gânduri pentru că am eu, în primul rând, nevoie să cred în ele.

Chiar dacă nu îmi aparţin, vi le dăruiesc din tot sufletul şi sper să vă fie de folos.

Gânduri pentru tine

Madre Teresa de Calcutta

“Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se adună în ani... Dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă.

Spiritul tău e cel care îndepărtează pânzele de paianjen.

Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.

Dincolo de orice reuşită e o altă încercare.

Cât timp trăieşti, simte-te vie.

Dacă ţi-e dor de ce făceai, fă-o din nou.

Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp...

Mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi.

Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine.

Fă astfel ca în loc de milă, să impui respect.

Când nu mai poţi să alergi, ia-o la trap.

Când nu poţi nici asta, ia-o la pas.

Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată."

De ce tocmai în aceste momente îmi vin în minte acele clipe petrecute cu TINE? De ce tocmai acum amintirea acelor vremuri este mai vie ca oricând? Poate pentru că TU, aşa cum mi-a spus EL o dată eşti îngerul meu, poate pentru că TU veghezi asupra mea, de acolo de sus, unde te afli, poate pentru că aceste zile aveau o mare importanţă pentru noi...
Un lucru e sigur...TU vei rămâne în gândul meu, mereu, pentru totdeauna, chiar dacă au trecut deja 2 ani de când tu ai părăsit lumea asta, ştiu că niciodată nu voi fi singură, TU ai trimis pe cineva să mă vegheze aici şi acum TU ne veghezi pe amândoi, de acolo, de sus.


Asculta mai multe audio Muzica

Trebuia să fie una din cele mai fericite zile din viaţa mea...a fost...exact cum nu trebuia să fie...contează doar că a fost...

Durere...ce e durerea fizică în comparaţie cu durerea sufletului?
O durere infirmă, o durere care trece cu un calmant...în schimb, durerea sufletului...o dată ce s-a instalat...greu îşi mai ia zborul din lăcaşul în care s-a instalat atât de confortabil...
Ce poate alina durerea pe care o simt în adâncul sufletului meu? Poate doar vorbele pe care le aştept, dar ştiu că nu vor veni...nu vor veni pentru că orgoliul este uneori mai presus de orice sentimente, mai presus chiar de sentimentele de părinte.
Azi am simţit probabil pentru prima dată durerea din sufletul meu, e o durere sfâşietoare, cu atât mai mult cu cât în aceste momente aş fi avut nevoie de susţinere, de dragoste, de prezenţa tuturor celor dragi mie... este o etapă importantă din viaţa mea, o etapă care se încheie şi în care, pe lângă faptul că nu am lângă mine una din cele mai importante persoane din viaţa mea, prin orgoliul nemărginit de care dă dovadă îmi umbreşte puţina fericire pe care o simţeam...
Nu sunt genul de persoană care se autocompătimeşte şi nici nu doresc să fiu compătimită, îmi doresc doar să scap de toate aceste sentimente care şi-au făcut loc în sufletul meu, să îmi recapăt liniştea.
Va trece şi asta, aşa cum trec toate în viaţă, şi cum mereu vin altele...doar că...fiecare lasă o cicatrice adâncă în sufletul meu...

Am primit azi o leapşă de la Cătălina...mulţumesc dragă Cătălina...şi acum să vedem...


"instig la leapşă. Tu în ce poveste crezi? Ce film vechi te face să simţi furnici şi fluturi pe tot corpul? Ce film te face să plângi şi râzi în acelaşi timp? Ce actor, ce personaj?”

1. Pentru început în ce poveste cred? Cred în poveştile fiecăruia de viaţă, pentru că fiecare poveste de viaţă este diferită şi din fiecare am avut câte ceva de învăţat...poveştile de viaţă ale unei persoane implică dragoste, probleme, momente de fericire, momente de bucurie, absolut orice din care putem învăţa.

2. Având în vedere faptul că nu sunt foarte "mare", ca să spun aşa (am doar 22 de ani), cel mai vechi film pe care l-am văzut eu, şi pe care ori de câte ori îl văd, simt fluturi şi furnici în stomac este "Titanic"...nu e foarte vechi dar...cred că va deveni istorie...de asemenea îmi place foarte mult şi "A walk to remember"...filme care au la bază, în general, poveşti de dragoste.

3. Nu ştiu dacă am văzut vreun film care să mă facă să râd şi să plâng în acelaşi timp...dar un film care m-a făcut să râd cu lacrimi (deşi nu este unul vechi - motivul fiind acelaşi - frageda mea vârstă) este "My Mom's New Boyfriend" - o comedie romantică, cu elemente de acţiune...

4. Ce actor, ce personaj mi-a plăcut....mi-a plăcut Leonardo di Caprio - bineînţeles eram înnebunită după el la momentul "Titanicului", ca majoritatea adolescentelor de la vremea aceea, mi-a plăcut şi rolul interpretat de el în "Titanic", ca actori îmi mai plac David Duchovny, Nicholas Cage, Antonio Banderas şi cam atât.

Leapşa merge mai departe la Ramona_Bluee, Balauriţa, denisia, şi toţi cei care doresc.

1 iunie - ziua copilului...aşteptam cu atâta nerăbdare ziua asta şi deşi teoretic nu mai sunt de ceva timp copil...practic însă niciodată nu voi înceta să fiu copil şi aştept încă această zi, la fel cum o făceam atunci. Mă consider un copil, un copil mare, dar un copil mereu!
Ador să fiu copil, să am suflet de copil, ador să fiu naivă asemeni unui copil, ador inocenţa copiilor şi puritatea lor, zâmbetul lipsit de orice urmă de răutate şi falsitate.
Sunt convinsă că fiecare din noi păstrăm un suflet de copil, inocenţa şi puritatea copiilor se află în fiecare din noi, poate unii ţin aceste calităţi ascunse mai bine ... dar există.
Să nu uităm nici un moment să păstrăm vie în noi flacăra copilăriei! Să nu uităm să apreciem copilul din fiecare şi copilul de lângă noi! Să ne apreciem copiii din jur şi să încercăm să le oferim o lume mai bună, încrederea de care au nevoie şi dragoste necondiţionată!
Azi lăsaţi copilul din voi, mai mult ca oricând, să se arate tuturor!
Azi, de ziua voastra, LA MULŢI ANI tuturor copiilor, tuturor sufletelor de copii!


Asculta mai multe audio Muzica