Ganduri, sentimente, amintiri

Un amalgam de sentimente si deziluzii si-au facut astazi loc in sufletul meu...
M-am simtit atat de singura azi...poate mai singura ca niciodata...mi-au lipsit azi atat de mult toate acele persoane care candva imi erau aproape...care mereu stiau sa ma faca sa zambesc...acele persoane care au insemnat si inseamna inca ceva pentru mine.
Dar am realizat azi ca nimeni nu este indispensabil...indiferent cat de mult ma doare pe mine, ei nu mai au nevoie de mine...ei nu imi simt lipsa asa cum o fac eu...si desi nu e usor o sa invat sa inteleg ca totul are un sfarsit...o sa incerc sa accept ca m-au scos din viata lor. Ei in schimb or sa ramana mereu "ingerii" mei, cei care mi-au fost aproape cand am avut cea mai mare nevoie, care m-au facut sa simt si sa inteleg ce inseamna sa nu fi singur.
As fi vrut sa nu plece de langa mine, as fi vrut sa imi fie mereu alaturi, dar am inteles ca nu tot ceea ce iti doresti se indeplineste, pentru ca nu tine numai de mine...intr-o relatie, de orice natura, trebuie sa existe cel putin 2 persoane, de una singura nu pot sa lupt!
Afectiunea, prietenia, increderea nu pot fi cersite...ti se ofera sau nu! Trebuie sa accept ca le-am avut, dar le-am pierdut! Nu o sa ma lamentez si nici nu o sa mai incerc sa lupt cu morile de vant!
In aceste momente realizez cat e de adevarat ca "atunci cand pierzi un prieten, simti ca pierzi o parte din tine!"
O sa alung singuratatea care incearca din rasputeri sa puna stapanire pe mine, o sa ma ridic din nou, cum am facut-o de atatea ori si o sa merg mai departe. Am incredere in mine si stiu ca o sa reusesc. O sa trec si peste asta cum am trecut peste atatea!
Cel mai important e ca TU imi esti aproape, chiar daca intre noi exista o distanta care fizic ne desparte, stiu ca imi esti alaturi, cum ai fost mereu, stiu ca ma sprijini si poate ca TU esti singurul care imi da forta sa merg mai departe, tu si iubirea ta!