Ganduri, sentimente, amintiri

Povestea LUI...cuvintele si sentimentele LUI...
Aceste cuvinte, aceasta poveste nu imi apartin, dar ma includ...
"Cand m-am nascut, am visat ca imi voi intalni iubirea...de fapt marea iubire :x:x:x
Acea persoana deosebita, pe care urma sa o intalnesc, si de care sa ma indragostesc orbeste....inca nu venise pe lume !!!
Dupa ce s-a nascut zanuta mea, am inceput sa o caut...am cautat mult...dar in zadar...nu o gaseam! In timpul cautarilor mi-a tinut "companie" o alta fata S., care voia sa ma convinga ca este zanuta mea...la un moment dat am inceput sa o cred...dar cand credeam ca e mai bine...s-a razgandit !!! Lucru care acum ma bucura ... si stii de ce...!?!
Pentru ca asa am gasit-o pe zanuta mea adevarata...cea de care m-am indragostit si pe care O IUBESC din tot sufletul !!!
Sunt fericit alaturi de ea si ii simt lipsa cand nu e langa mine!!! Vreau sa fim impreuna pana la "adanci batranete"...asta e tot ce imi doresc.
Povestea inca nu are un final, dar daca va avea, sper sa fie unul fericit...ceva de genul..."si s-au iubit...nu doar pana la moarte...ci si dincolo de aceasta" !"

Se spune ca nu iubim cu adevarat decat o singura data in viata...si aceea este prima iubire...
Ce urmeaza dupa...este dorinta de a iubi...
Dar care este de fapt prima iubire? Nu intelegem oare gresit notiunea de "prima iubire"?
Prima iubire inseamna oare acea iubire din adolescenta, acea flacara care iti aprinde pentru prima data inima, acea iubire adolescentina, in care iti doresti sa fii cea mai importanta persoana, cea mai iubita, fara sa iti pese de cel de langa tine, acea stare in care iti pasa doar daca cel de langa tine face totul pentru tine...sau...este acea iubire matura, acea iubire care te face sa uiti de tine, sa te dedici in totalitate persoanei iubite, sa renunti la a fi egoist si sa te gandesti la binele amandurora?
Ma gandesc uneori...traiesc acum prima iubire? Iubesc oare acum cu adevarat? Sau am trecut de prima iubire si am ajuns sa iubesc dorinta de a iubi? Si totusi iubesc...il iubesc pe EL...pe acel el care este mereu langa mine, pe acel el care ma sprijina si ma intelege, pe acel el care mi-a alungat singuratatea...da... este prima mea iubire...poate ca a venit mai tarziu dar...cu siguranta il iubesc. Il iubesc pe el pentru ceea ce este, pentru ceea ce face, pentru ca este pur si simplu el, mereu prezent, mereu acolo....cand am nevoie...